DOR DE DOAMNA PREOTEASĂ

Dor  de  doamna  preoteasă

 

Autori:

Oprea Nicoleta – elevă în clasa a VI-a

Ioniță Ana Maria – elevă în clasa a VII-a

Oprea Alina și Oprea Alesia

 

 

Doamne eu îți mulțumesc,

Pentru tot ce-mi dăruiești.

Dar, sunt un pic supărată

Că mi-ai luat ființa dragă.

Pe a mea doamnă preoteasă,

Doamna scumpă și frumoasă.

 

Iar acum că nu mai este,

O păstrez ca o poveste,

O păstrez în amintire,

Căci o simt mereu cu mine.

 

Eu știu că îi este bine,

Că e mereu lângă Tine.

Iar când mie îmi este greu,

Ea este îngerul meu.

 

Pentru mine ea va fi

Scopul meu de zi cu zi.

Să duc mai departe tot,

Ceea ce ea a început.

 

Și ca drept de mulțumire,

Pentru tot ce m-a-nvățat,

I-am compus o poezie,

Din suflet cu mare drag.

 

Sper acum să ne privească,

Și de sus să ne zâmbească,

Noi mereu ne vom gândi,

La ea în fiecare zi.

Și acuma, bun părinte,

Vă rugăm, nu vă-ntristați,

Noi vrem să vă mulțumim

Pentru tot ce-ați realizat.

 

Pentru sfaturi și ajutor,

Pentru sprijin și umor,

Iar dacă vă va fi greu

Noi aici vom fi mereu.

 

Suntem mici și nu știm cum,

Ajutor noi vă vom da,

Dar un lucru este sigur,

Singur nu vă vom lăsa.

 

Vă iubim, vă respectăm,

Și de aceea ne rugăm,

Să vă țină Dumnezeu,

Sănătos, cu noi mereu.