Bicentenarul revoluției lui Tudor Vladimirescu în Parohia Prozanic

Duminică, 31 ianuarie 2021, în biserica parohială Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Prozanic din cadrul Protopopiatului Olteniţa, a avut loc după Sfânta Liturghie, un program dedicat împlinirii a două secole de la declanșarea mișcării revoluționare din anul 1821, condusă de Tudor Vladimirescu.

Tudor Vladimirescu a fost un om profund credincios, care a acumulat o cultură foarte vastă pentru vremea aceea, marcată, în primul rând, de valorile promovate de Biserică și de Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos. El s-a născut în Vladimir, județul Gorj, și chiar în casa părintească a învățat carte cu un călugăr Gheorghe, cu care mai târziu va ctitori o biserică de lemn de parohie. Mai târziu, va învăța limba greacă în casa unuia dintre boierii Glogoveanu din Craiova și tot aici va beneficia de prezența unei biblioteci.

Persoanele care i-au dedicat studii cu privire la mișcarea sa socială au tras concluzia că acest spirit de dreptate pentru care s-a ostenit Tudor Vladimirescu, și în numele căruia a și ridicat flamura Revoluției de la 1821, își are rădăcinile în cultura pravilelor Bisericii din perioada medievală.

Tudor Vladimirescu a avut relații cu o mulțime de preoți, de călugări și cu o parte dintre ierarhii vremii, dintre care cel mai important a fost Episcopul Ilarion al Argeșului, și care s-a cunoscut cu Tudor Vladimirescu vreme de cel puțin 25 de ani. Istoricii spun că prin anii 1800-1803, de fiecare dată când Tudor Vladimirescu venea în București, se întâlnea cu Episcopul Ilarion, care era stareț la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Mare” din București, el fiind și bucureștean prin naștere, tatăl său originar din Silistra, iar mama sa o grecoaică din Ioanina.

De asemenea, Tudor Vladimirescu este cunoscut ca un ctitor important atât la unele biserici de parohie, cât și la unele mănăstiri, mai ales în județele Gorj și Mehedinți, și a fost un om atașat de stareții importanți ai vremii, iar în mișcarea lui revoluționară, puncte-cheie au însemnat mănăstirile Strehaia și Motru din Oltenia, iar la București, Mănăstirea Cotroceni, unde chiar a campat armata sa. Mişcarea s-a ridicat și la îndemnul preoților de parohie, unii dintre ei chiar au participat personal, tocmai din dorința de a redobândi libertatea și de a reinstaura în societate o anumită echitate și justiție.

Începând cu orele 19.30, va avea loc, programul cultural artistic ON LINE „Panduri suntem și noi !”, organizat de Parohia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Prozanic, Fundația Preoteasa Elena a Parohiei Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Prozanic, în parteneriat cu Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” din Drăgășani, județul Vâlcea, Liceul Teoretic din Măciuca, județul Vâlcea.

A consemnat Preacucernicul Preot Niță Stefan Cătălin,

Paroh al parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” Prozanic