Parohia Prozanic
Rețea

Ziua Națională a Iei în Parohia Prozanic

În fiecare an la 24 iunie când în Biserica Ortodoxă Română este prăznuită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, este serbată și Ziua Naţională a Iei. Proiectul de lege privind declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei” a trecut recent de Camera Deputaților, for decizional, și a fost promulgată pe 21 iunie 2022, de către președintele României.

Parohia Sfântul Gheorghe Prozanic, a sărbătorit prin Sfânta Liturghie „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, punctând în acelaşi timp şi Ziua Națională a Iei.

Astfel, elevi ai grupului de copii și tineret „Preoteasa Elena” au venit îmbrăcați în straie tradiționale, amintind creștinilor prezenți despre faptul că această zi este dedicată Iei tradiționale românești. De asemenea, la finalul Sfintei Liturghii, sub coordonarea părintelui paroh Niță Ștefan Cătălin, elevii grupului de copii și tineret „Preoteasa Elena”, au explicat credincioşilor semnificaţiile, originea, însemnătatea şi autenticitatea costumului tradiţional românesc şi a iei în special

            „Datorită motivelor cusute pe ea, ia românească a devenit un brand de ţară, aceasta find inclusă în creaţiile a numeroşi designeri.

Cămaşa tradiţională este parte a patrimoniului naţional, iar în trecut, aceasta a fost purtată cu mândrie de către reginele Elisabeta şi Maria, atât la ocazii publice, cât şi în viaţa privată.

            Din punct de vedere lingvistic, românii au moştenit atât termenul latin ie, derivând din latinescul tunicae lineae (tunică subţire purtată pe piele), pentru cămaşa femeiască.

            Rădăcinile iei își au originea în portul tracilor, geților și dacilor. Portul acestora era compus din cămăși cu mâneci lungi, cu o croială de tip tunică, albă și lungă, dintr-o singură bucată și pantaloni strâmți și lungi.

            Portul era completat cu un brâu sau chimir, iar în picioare purtau opinci. Femeile se îmbrăcau cu o cămaşă de pânză (ie), poale şi piese care acopereau picioarele, care ulterior au primit diferite denumiri: catrinţă, valnic, fotă sau opreg.

            Totodată, femeile purtau diferite ţesături și podoabe pe cap: marame, năframe, cepse sau cununi, iar bărbații, căciuli. Veșmântul femeiesc s-a transformat astfel in ia romaneasca traditionala din zilele noastre”.

 

A consemnat:

Preacucernicul Preot Niță Stefan Cătălin

Paroh al Parohiei „Sfântul Gheorghe” Prozanic